DAUNELE MORALE PENTRU PREJUDICIU DE IMAGINE – ART. 72 ȘI 252 COD CIVIL

Daunele morale.Dreptul la liberă exprimare.Demnitatea persoanei

Daunele morale au fost definite în doctrina juridică drept fapte săvârșite din interese personale care au produs suferință morală sau fizică unei alte persoane.

Prejudiciile morale rezultă de fapt din vătămarea unui interes personal nepatrimonial. Consecințele acestor fapte nu pot fi evaluate în bani.

În sfera prejudiciilor nepatrimoniale includem: durerile psihice si fizice, moartea, atingerile aduse cinstei, prestigiului, onoarei, reputației sau demnității unei persoane respectiv restrângerea posibilităților unei persoane de a se bucura de satisfacțiile vieții.

Sensul contextual al cuvântului „imagine”este acela de „mod cum este percepută o persoană în societate”. Prin urmare, este vorba despre acel ansamblu de trăsături, idei, comportamente, atitudini și prejudecăți asociate unei persoane care conturează percepția celor din jur asupra acesteia și îi acordă un anumit statut.

Tocmai de aceea se spune că reputația ne precede, iar pe cale de consecință protecția ei reprezintă o preocupare constantă.

În raport cu art. 252 Cod civil „orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică”.

Totodată, art. 72 Cod civil menționează că „orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației sale”.

Prejudiciul de imagine nu trebuie confundat cu încălcarea dreptului la propria imagine. Acesta din urmă este reglementat de art. 73. C.civ. și presupune protejarea a două aspecte strâns legate de viața privată: înfățișarea fizică și vocea persoanei.

După cum am arătat până acum, prejudiciul de imagine este mai strâns legat de dreptul la demnitate decât de înfățișarea propriu-zisă.

Cabinet Avocatură Candea

Cu privire la dreptul la liberă exprimare pe care autorul defăimării l-ar putea invoca, este de precizat că acesta (n.n. dreptul) trebuie exercitat în acord cu următoarele principii:

  1. Respectarea legii și a moralei [art. 14 alin. (1) Cod Civil];

2.Respectarea limitelor externe și interne ale dreptului, încălcarea celor din urmă atrăgând incidența abuzului de drept [art. 15 Cod civil];

3.Existența bunei-credințe pe toată durata exercitării dreptului [art. 57 din Constituția României, art. 14 alin. (1) Cod civil].

Există o zonă de interacțiune între individ si terți care, chiar și într-un context public, poate aparține vieții private. Totodată, Curtea Europeană a reținut că dreptul la apărarea reputației este un drept care, în calitate de element al vieții private, este legat de art. 8 din Convenție.

În practica sa, Curtea europeană a făcut distincția între fapte și judecăți de valoare. Dacă concretețea primelor se poate dovedi, următoarele nu-și pot demonstra exactitatea. După cum a arătat Curtea, a acuza anumite persoane implică obligația de a furniza o bază reală suficientă și inclusiv o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită total de o bază reală.

Cel mai adesea, conceptul de imagine publică este asociat unor persoane cu puternic impact social: funcționari publici, celebrități, oameni de afaceri etc., însă această percepție este eronată. Imaginea publică este la fel de importantă pentru toți, mai ales că nu protejăm doar ceea ce se vede, ci și ceea ce persoana simte.

De altfel, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 1576/07.12.2011 demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect și protecție a celorlalți indivizi și interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului.

Curtea a apreciat că „demnitatea umană, așa cum este aceasta consacrată de Constituție, nu este și nu trebuie interpretată ca instituind un tratament preferențial pentru anumite categorii de persoane, indiferent de contribuțiile, calitățile ori aportul acestora în societate. Prin urmare, demnitatea are aceleași valențe pentru oricare dintre indivizi.

Raportat la mediile online și de social media, ținem să subliniem că din punct de vedere legal nu există nicio diferență între a defăima pe cineva (de exemplu) în Piața Constituției și a o face pe Facebook/Instagram/TikTok ș.a.

Cabinet Avocatură Candea

Prin Decizia nr. 4546/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, platforma de socializare Facebook a fost declarată spațiu public, argumentele fiind că interacțiunea este liberă, rețeaua este destinată accesului oricărui utilizator, informațiile sunt răspândite ușor, iar prin procedeele de distribuire și prin transmiterea în mass-media, orice poate fi adus la cunoștința publicului larg: inclusiv imagini, notițe, videoclipuri, sondaje, evenimente din viața personală, informații cu privire la propria persoană.

 Câteva exemple de modalități de realizare a prejudiciilor de imagine:

  • prin articole defăimătoare, publicate în presă;
  • prin publicarea, fără consimțământ, a unor fotografii sau videoclipuri în care o anumită persoană se află într-o ipostază compromițătoare sau într-un spațiu privat;
  • prin distribuirea de materiale video ce conțin informații neadevărate sau denigratoare;
  • prejudiciul de imagine prin afirmații calomnioase, defăimătoare, privind reputația și probitatea profesională făcute în cadrul unor emisiuni TV; sau prin limbaj injurios;
  • prejudiciul de imagine efectuat prin orice alte afirmații jignitoare sau umilitoare.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, instanța urmând a judeca în echitate și a proceda la stabilirea daunelor morale prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la: consecințele negative suferite de cei în cauză, în plac psihic și afectiv; importanța valorilor lezate; măsura în care acestea au fost lezate; intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămarii.

Deci, un criteriu fundamental consacrat de doctrină și jurisprudență în cuantificarea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral este echitatea.

Din acest punct de vedere, stabilirea unor daune pentru prejudiciul de imagine implică, fără urmă de dubiu, și o doză de aproximare.

Însă instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit, care nu va putea fi înlăturat în totalitate și despăgubirile acordate, „în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei.” (Decizia nr. 2/2017 pronunțată de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil (patrimonial sau nepatrimonial), în scopul repunerii păgubitului, în situația anterioară (restitutio in integrum).

În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că „despăgubirile acordate victimei trebuie să constituie o justă și integrală reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicită a autorului” şi, de asemenea, că „este de principiu că victima unui fapt ilicit are dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit, iar întinderea despăgubirilor este determinată de principiile reparatiei integrale a prejudiciului”.

Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să reprezinte o îmbogățire fără justă cauză, ci ele trebuie să aibă caracter compensatoriu pentru o suferință certă, rezultată din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

Avocații specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office vă stau la dispoziție pentru informații suplimentare relevante pentru cazul dumneavoastră. Vă oferim asistență și reprezentare în fața instanțelor judecătorești pentru obținerea de daune morale pentru prejudiciu de imagine.

Pentru mai multe informații privind activitatea desfășurată de Cabinet vă rugăm să ne contactați prin intermediul formularului de contact.

Date de contact

Alin Sabin Cândea - Avocat Baroul București
Nasta-Ana Purcaru - Avocat Baroul București
Designed with love by Beonline Agency
envelopephone-handsetmap-markercrosschevron-right Call Now Button linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram