În cadru acestui articol am ales să vă prezentăm una dintre hotărârile obținute de avocatul specializat în Asigurări sociale din cadrul Cabinetului individual de avocat Cândea Law Office. În speță, casa teritorială de pensii la emiterea deciziei de pensionare nu a valorificat la stabilirea drepturilor de pensionare veniturile suplimentare realizate din munca în acord global. Față de această împrejurare prin intermediul avocaților specializați din Cabinet s-a promovat o contestație împotriva deciziei de pensionare, acțiunea fiind admisă la Tribunalul București și menținută de Curtea de apel București.
În continuare vă vom prezenta pasaje elocvente ale sentinței pronunțate de Tribunalul București, Secția a-VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări Sociale și menținută de Curtea de Apel București Secția a-VII-a pentru cauze de conflicte de muncă.
| SENTINȚĂ PRONUNȚATĂ ÎN 2021 DE TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A____ A______ în contradictoriu cu pârâta C___ de Pensii a Municipiului Bucureşti, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare. La apelul nominal făcut în şedinţă publică, răspunde reclamanta, prin avocat, CÂNDEA ALIN SABIN, care depune delegaţie de substituire la dosarul cauzei, lipsă fiind pârâta. Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acţiunii şi anularea deciziei de pensionare nr. ______/16.12.2020, recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea adeverinţelor menţionate în cererea de chemare în judecată şi în consecinţă obligarea pârâtei la plata drepturilor de pensie începând cu data de 16.12.2020 actualizate cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la achitarea integrală a sumelor datorate plus dobânda legală aferentă pe aceeaşi perioadă, cu cheltuieli de judecată, şi depune la dosar dovada acestora. În temeiul prevederilor art. 394 din Codul de procedură civilă, Tribunalul declară închise dezbaterile în fond şi rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei. TRIBUNALUL Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr.____________ la data de 29.12.2020 reclamanta A____ A______ a chemat-o în judecată pe pârâta C___ DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr.______/16.12.2020 privind acordarea pensiei anticipate, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare prin: valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând primă de vacanţă, alte prime, acord global menţionate în adeverinţele nr.184/07.12.2020 eliberată de …………………… şi nr.307/07.12.2016 eliberată de ____________________ diferenţelor de drepturi de pensie actualizate cu rata inflaţiei la zi şi dobânda legală aferentă pe aceeaşi perioadă, precum şi plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, în esenţă, reclamanta a arătat că prin cererea înregistrată sub nr.______/10.12.2020 a solicitat pârâtei acordarea pensiei anticipate, cererea la care a anexat şi adeverinţele menţionate mai sus, în vederea valorificării acestora. Urmarea cererii, pârâta a emis decizia nr.______/16.12.2020 privind acordarea pensiei anticipate, însă la stabilirea drepturilor de pensie nu a valorificat veniturile suplimentare reprezentând primă de vacanţă, prime, acord menţionate în adeverinţele nr.184/07.12.2020 eliberată de _________________ şi nr.307/07.12.2016 eliberată de ______________________> Reclamanta a mai arătat că, prin nevalorificarea veniturilor de mai sus pârâta a încălcat principiul contributivităţii prevăzut la art.2 lit.c din Legea nr.263/2010, având în vedere că adeverinţele respectă dispoziţiile legale, fiind menţionate atât temeiurile legale în baza cărora au fost acordate aceste venituri, cât şi faptul că pentru aceste venituri s-au calculat şi virat contribuţiile pentru asigurări sociale. În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr.263/2010, HG 257/2011, Decizia nr.19/2011 a ÎCCJ. În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri. Deşi, legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare, însă la data de 12.05.2021 a depus înscrisuri din dosarul de pensie al reclamantei. În vederea soluţionării cauzei a fost administrată proba cu înscrisuri. Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele: Drepturile de pensie anticipată ale reclamantei au fost stabilite prin decizia nr.______/16.12.2020 emisă de C___ Locală de Pensii Sector 6, în baza Legii nr.263/2010, începând cu data de 10.12.2020, fila 87 din dosar. În motivarea deciziei se arată că, veniturile reprezentând primă vacanţă, prime înscrise în adev. nr.184/07.12.2020 eliberată de _________________, acord înscris în adev. nr.307/07.12.2016 eliberată de __________________ au fost valorificate întrucât nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevăzute în anexa nr.15 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011. Adeverinţa nr.184/07.12.2020 eliberată de ____________, filele 117-120 din dosar, atestă că în perioada decembrie 1993 – martie 2001 reclamanta a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând primă vacanţă şi prime, în cuprinsul adeverinţei fiind menţionat că sumele realizate ca primă de vacanţă, primă au fost acordate conform CCM al unităţii din perioada respectivă şi nu au avut caracter permanent, iar în privinţa CAS se menţionează că unitatea a calculat, reţinut şi virat contribuţia pentru asigurările sociale, în conformitate cu prevederile Decretului nr.389/1972 şi Legii nr.49/1992. Adeverinţa nr.307/07.12.2016 eliberată de _____________________ 114-116, atestă că în perioada august 1980 – aprilie 1990 reclamanta a realizat venituri suplimentare la retribuţia tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază conform Legii nr.57/74, pe toată perioada evidenţiată în adeverinţă fiind achitate lunar cotele CAS. Instanţa constată că pretenţiile deduse judecăţii sunt întemeiate în parte. În virtutea principiului contributivităţii, consacrat de art.2 lit.c) din Legea 263/2010 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Prin urmare, ceea ce interesează pentru stabilirea punctajului mediu anual, sunt toate veniturile salariale efectiv încasate, cu privire la care au fost achitate contribuţiile individuale de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri şi de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare. Acest principiu este respectat pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei intrării în vigoare a Legii 19/2000, respectiv ulterior datei de 01.04.2001, dar soluţia trebuie să fie aceeaşi şi în cazul stagiilor de cotizare realizate anterior deoarece, în caz contrar, principiul enunţat ar fi încălcat. În consecinţă, veniturile analizate în cauză trebuie avute în vedere în calculul punctajului mediu anual, pentru ca, pe de o parte, să fie respectat principiul contributivităţii, instituit de art. 2 lit.c din Legea nr.263/2010, conform căruia drepturile de asigurări sociale sunt corelative contribuţiilor de asigurări sociale plătite şi, pe de altă parte, pentru a se da eficienţă dispoziţiilor art.96 din Legea nr. 263/2011, potrivit căruia punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul N_______ de S_________. Art.165 alin.(2) din Legea nr. 263/2010 prevede că la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Potrivit art.127 alin.1 din Hotărârea nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art.165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15. Aşa fiind, în condiţiile în care veniturile examinate în cauză au intrat în baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, ele nu pot fi excluse cu ocazia stabilirii punctajului mediu anual şi, deci, a drepturilor de pensie cuvenite contestatorului. Această interpretare a fost îmbrăţişată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, prin decizia nr. 19/2011 pronunţată în recurs în interesul legii, a stabilit că: „ În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr.57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.” În motivarea deciziei s-a arătat că Legea nr.19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu fundamental al sistemului de asigurări sociale român, principiul contributivităţii, nominalizat expres şi în preambulul legii. Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menţionat în mod expres, şi în legea anterioară, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetăţenilor care au desfăşurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuţia de asigurări sociale prevăzută de lege. În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităţilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr.19/2000, în ceea ce priveşte cuantumul acestor drepturi.” Prin decizia nr.19/10.12.2012, obligatorie potrivit art.3307 alin.4 Cod procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiţând recursul în interesul legii, a stabilit, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art.2 lit.e şi art.164 alin.2 şi 3 din legea nr.19/2000 şi pct.V din anexa la OUG nr.4/2005, că sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 trebuie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi dacă pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii. În speţă, deşi cererea de valorificare a veniturilor a fost depusă şi soluţionată sub incidenţa noii reglementări în materie, respectiv Legea nr.263/2010, pentru identitate de raţiune, prin prisma prevederilor Legii nr. 263/2010, valorificarea veniturilor suplimentare este posibilă doar dacă sunt îndeplinite aceleaşi condiţii ca şi cele expuse în Decizia nr.19 din 10.12.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Întrucât veniturile realizate de reclamantă, pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, se încadrează în categoria celor indicate în decizia nr.19 din 10 decembrie 2012 dată în recursul în interesul legii, ale cărei considerente sunt aplicabile şi în condiţiile incidenţei în cauză a dispoziţiilor Legii nr.263/2010, Instanţa, va admite în parte acţiunea, va dispune anularea deciziei nr.______/16.12.2020 şi va obliga pârâta să emită o nouă decizie, prin care să stabilească drepturile de pensie anticipată ale reclamantei cu valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând acord conform menţiunilor din adeverinţei nr.307/07.12.2016 emisă de _______________________ cu data de 10.12.2020, data stabilirii drepturilor de pensie anticipată ale reclamantei. Întrucât dreptul beneficiarului prestaţiei de asigurări sociale este de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, corelativ obligaţiei pârâtei de a face plata acestui drept conform art.18 lit.e din H.G. nr.118/2012, rezultă că prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită, ca urmare nevalorificării adeverinţei menţionate, în patrimoniul reclamantei s-a înregistrat un prejudiciu, constând în diferenţa dintre pensia cuvenită şi cea efectiv încasată, drept pentru care Instanţa va obliga pârâta şi la diferenţelor dintre pensia recalculată conform prezentei hotărâri şi pensia efectiv plătită. În ceea ce priveşte actualizarea sumei cu rata inflaţiei şi plata dobânzii legale, Tribunalul reţine că în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului, pârâtei îi revine obligaţia de a suporta beneficiul de care a fost lipsită reclamanta ca urmare a conduitei culpabile a acesteia, contând în nevalorificarea adeverinţei menţionate, astfel că, în temeiul art.1531–1547N.C.civ, reclamantei i se cuvine şi actualizarea cu rata inflaţiei a drepturilor de pensie plătite cu întârziere. Tribunalul reţine că, potrivit dispoziţiilor art.1531 alin.1 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. Potrivit dispoziţiilor art.1531 alin.2 teza I din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. Faţă de cele arătate mai sus, Tribunalul va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferenţelor de drepturi de pensie anticipată începând cu data de 10.12.2020, sume care vor fi actualizate cu rata inflaţiei la zi şi cu privire la care se va calcula dobânda legală de la momentul scadenţei până la achitarea integrală a debitului. În ceea ce priveşte valorificarea veniturilor reprezentând primă de vacanţă şi prime menţionate în adeverinţa nr.184/07.12.2020 eliberată de __________, analizând adeverinţa de mai sus, Tribunalul constată că, în ceea ce priveşte atestarea plăţii C.A.S. se precizează faptul că unitatea a calculat, reţinut şi virat contribuţia pentru asigurările sociale, în conformitate cu prevederile Decretului nr.389/1972 şi Legii nr.49/1992, fără a se preciza în mod concret veniturile pentru care au fost achitate contribuţii de asigurări sociale, astfel nefiind respectate dispoziţiile legale prevăzute la art.2 lit.c) din Legea nr.263/2010, întrucât nu se precizează în mod expres plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru fiecare venit cuprins în adeverinţă. Potrivit alin.2 al art. 165 din Legea nr.263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1, se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Se mai reţine că, atestarea expresă a plăţii C.A.S. este esenţială, pentru că numai aşa se poate determina posibilitatea valorificării pe lângă salariul înscris în carnetul de muncă, întemeiat pe principiul contributivităţii şi caracterul suplimentar al venitului. În acest context, adeverinţa eliberată de angajator poate fi valorificată numai în măsura în care se referă la sporurile cu caracter permanent care, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare, au făcut parte din câştigul brut realizat de salariat şi dacă rezultă în mod expres faptul că angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii pentru aceste venituri, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obţinute. Astfel, în condiţiile în care dispoziţiile din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, instituie prezumţia că aceste forme de retribuire nu au făcut parte din baza de calcul a contribuţiilor, era nevoie de o menţiune specială în sens contrar, care lipseşte din adeverinţa ce se solicită a fi valorificată în prezenta cauză. În concluzie, adeverinţa nr…………/07.12.2020 eliberată de ……….. conţine o menţiune generică conform căreia, unitatea a calculat, reţinut şi virat contribuţia pentru asigurările sociale, în conformitate cu prevederile Decretului nr.389/1972 şi Legii nr.49/1992, afirmaţie care nu echivalează cu asumarea răspunderii angajatorului privind plata acestei contribuţii pentru fiecare sumă atestată de adeverinţă, fapt pentru care nu se poate dispune valorificarea acesteia. Faţă de cele arătate mai sus, Instanţa va respinge cererea privind valorificarea veniturilor reprezentând primă de vacanţă şi prime menţionate în adeverinţa nr.184/07.12.2020 eliberată de ………., ca neîntemeiată. Având în vedere soluţia dată pe fond şi dispoziţiile art.453 alin.2 NCPC, Instanţa va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată – parte din onorariul de avocat în cuantum total de 2500 lei, conform chitanţelor depuse la dosarul cauzei, filele 145-146. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂŞTE: Admite în parte acţiunea precizată de reclamanta A____ A______, având CNP _____________, cu domiciliul în Bucureşti, ________________________, nr. 7, _____________, _____________, şi cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat Cândea Alin Sabin, cu sediul în Bucureşti, ___________________. 122, _____________, _____________, sector 2, în contradictoriu cu pârâta C___ de Pensii a Municipiului Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, Calea V____, nr. 6, sector 3. Anulează Decizia nr.______/16.12.2020 emisă de C___ locală de pensii Sector 6. Obligă parata sa emită o noua decizie, prin care sa recalculeze drepturile de pensie anticipată ale reclamantei, cu valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând „acord global” conform menţiunilor adeverinţei nr.307/07.12.2016 emisă de ______________________ cu data de 10.12.2020. Obligă pârâta la plata diferenţelor de drepturi de pensie anticipată începând cu data de 10.12.2020 sume care vor fi actualizate cu rata inflaţiei la zi şi cu privire la care se va calcula dobânda legală de la momentul scadenţei până la achitarea integrală a debitului. Respinge în rest acţiunea ca neîntemeiată Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei. reprezentând onorariu de avocat proporţional cu valoarea pretenţiilor admise. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi Asigurări sociale. Pronunţată prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei astăzi 14.05.2021. |
Pensie menținută prin sentința pronunțată de Curtea de apel București în 2022!
| Sectie:Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale Materie:Asigurări sociale Obiect:contestaţie decizie de pensionare Stadiu procesual:Apel |
Părţi
| Nume Calitate parte______Intimat Intimat C______ DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI Apelant |
Şedinţe
| .2022Ora estimata: 10:00 Complet: S7 C.30A AS-LM Tip solutie: Nefondat Solutia pe scurt: Respinge apelul, ca nefondat. Obligă apelanta la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimată. Definitivă. Pronunţată azi, 24.02.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Hotarâre _______/2022 ____.02.2022 |
Obține pensia cuvenită – Asistență și reprezentare
Cabinetul Cândea Law Office oferă consultanță și reprezentare în obținerea drepturilor de pensionare cuvenite prin avocații specializați ai cabinetului. Pentru mai multe informații despre procedura de pensionare precum și a contestării deciziei de pensionare accesați următorul link.
